Cât de curat este aerul din jurul școlii copilului meu?

Este sănătos să merg cu bicicleta pe stradă? Dar să alerg în parc?

Cât de poluat este cartierul în care locuiesc?

Aerlive Cluj vrea să ofere răspunsuri la toate aceste întrebări. Alătură-te și tu!

 

Avem nevoie de 19.000 de euro ca să construim o rețea cetățenească de monitorizare a poluării și să aflăm ce respirăm în fiecare zi.

Aerlive Cluj va însemna 20 de senzori de monitorizare a poluării, instalați în baza unei metodologii științifice pentru a avea o acoperire optimă a orașului.

Senzorii vor monitoriza nivelul PM2.5 și PM10, microparticule care au efecte nocive majore asupra sănătății.

Clujenii vor avea acces la o pagină prin care pot monitoriza în timp real calitatea aerului din apropierea lor.

Donatorii vor putea să aplice pentru adoptarea unui senzor și instalarea acestuia acasă sau la birou (aplică aici).

Harta senzorilor Aerlive Cluj
Senzorii PurpleAir PA-II

Problema e că nu știm ce respirăm

În 2014, un studiu susținea că în Cluj-Napoca se respiră cel mai curat aer din Europa. La sfârșitul lui 2019, New York Times afirma că aerul din Cluj-Napoca este cel mai poluat din România. În realitate, nu avem suficiente date pentru a trage o concluzie cu privire la aerul pe care îl respirăm.

Calitatea aerului din Cluj-Napoca este monitorizată astăzi de 4 stații oficiale, a căror amplasare este discutabilă. Mai mult, datele cu privire la poluare nu sunt accesibile în timp real pentru a le permite clujenilor să se protejeze.

De aceea, suntem mai multe organizații non-guvernamentale care ne-am unit pentru a crea rețeaua Aerlive în Cluj-Napoca: Ecopolis, Observatorul Român de Sănătate, Clujul Sustenabil, Romanian United Fund, Declic, Fundația Comunitară Cluj, Caravana cu Medici și Cluj School of Public Health.

Rețeaua Aerlive a fost lansată în 2019 în București. Noile date oferite de senzori au arătat gravitatea poluării din capitală și au adus problema calității aerului în atenția locuitorilor și a presei (Citește despre Aerlive pe Pro TV, Digi 24 și Mediafax).

Ce vom face cu banii

  • Vom monta 20 de senzori în cele mai relevante zone din Cluj-Napoca.

  • Vom realiza o pagină web ușor accesibilă de pe telefon și calculator, unde să poți verifica în timp real calitatea aerului din jurul tău.

  • Vom oferi acces deschis la datele istorice cu privire la calitatea aerului (open data), pentru a putea fi analizate și interpretate de  orice persoană interesată.

Perioada campaniei

Campania de strângere de fonduri se derulează până la sfârșitul lunii octombrie 2020 și, dacă are succes, vom instala senzorii în noiembrie 2020.

De ce este Aerlive Cluj diferit de alte inițiative de monitorizare a calității aerului?

Calitatea datelor. Senzorii utilizați vor avea o precizie de măsurare validată internațional prin teste de teren și laborator și compararea cu echipamente de referință.

Abordare științifică. Metodologia de amplasare a senzorilor este dezvoltată cu ajutor experților și cercetătorilor în domeniu din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Centrului de Mediu și Sănătate.

Puterea echipei. Suntem mai multe organizații nonprofit din Cluj-Napoca, București și SUA care ne-am strâns împreună deoarece credem în același lucru: clujenii merită să știe ce aer respiră.

Recunoaștere. Aerlive.ro a primit premiul I la secțiunea Protecția mediului la Gala Societății Civile 2020!

Impactul poluării aerului asupra sănătății

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică. O serie de studii au arătat o legătură cauzală clară între poluarea aerului și afecțiuni grave precum demență și boli cardiovasculare.

Comisia Europeană scoate în evidență faptul că poluarea aerului cauzată de traficul auto este unul dintre principalii responsabili pentru toxicitatea aerului în Europa. Traficul auto generează peste 50% din emisiile cu oxizi de azot(NOx), arată statisticile publicate de Agenția Europeană a Mediului în 2018.

Emisiile NOx, generate în special de motoarele diesel, au fost clasificate de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății ca fiind carcinogene de grup 1, fiind una dintre cauzele principale ale cancerului pulmonar. De asemenea, mai multe studii au descoperit o asociere între expunerea la emisiile NOx și cancerul de vezică.

Un studiu realizat de cercetători germani ce au măsurat nivelul poluării cu NO2 pe 500 de străzi din Germania arată că impactul poluării auto este cel mai grav în cazul copiilor. NOx este emis de mașini aproape de nivelul solului și din această cauză afectează cel mai mult copiii. Aceștia respiră cu până la 37% mai multe particule cancerigene de NOx. La concluzii similare a ajuns un studiu britanic recent care a arătat că atunci când merg spre școală, copiii sunt expuși la niveluri considerabil mai ridicate de poluare.

Colegiul Regal al Medicilor din Marea Britanie a arătat că efectele poluării aerului sunt deosebit de grave în cazul nou-născuților și copiilor mici.  Expunerea la particulele toxice generate de traficul auto afectează inima, plămânii și creierul copiilor, ducând la astm, alergii și funcționare cerebrală redusă. Poluarea aerului cauzată de traficul auto este în mod special dăunătoare fătului deoarece poate produce alergii și tulburări cardio-respiratorii la viitorul copil, arată un studiu american recent.

În cazul zonelor cu trafic auto intens, impactul nociv al poluării este imediat. Din cauză că poluarea aerului duce la scăderea funcției pulmonare, efectul benefic al mersului pe jos este anulat de o plimbare scurtă pe o stradă cu trafic aglomerat, arată un studiu realizat de Imperial College și Peking University. Mai mult, poluarea aerului are un impact negativ deosebit de dăunător pentru cei ce lucrează lângă un drum cu trafic aglomerat.

În cazul României, poluarea aerului este responsabilă pentru 25.400 de morți premature în fiecare an, arată un raport publicat Agenția Europeană a Mediului din 2018.